(14 voturi, medie: 4,71 din 5)
Loading ...
Aditie de os – reprezinta interventia asupra patului osos cu scopul de a-i mari volumul, prin tehnici chirurgicale de adaugare de materiale substitutive (pentru a mari oferta osoasa in cazul inserarii implantelor dentare).
Boala parodontala – orice imbolnavire a tesuturilor care inconjoara si/sau sustin dintii in alveolele dentare. Acestea pot fi limitate la gingii(gingivite) sau pot afecta si parodontiul profund(parodontite marginale).
Bont protetic – dinte slefuit sau implant care serveste drept suport unei lucrari protetice.
Bruxism - inclestarea puternica a dintilor, in special in timpul somnului (scrasnirea dintilor).
Bruxomanie – inclestarea inconstienta a dintilor in afara perioadelor de somn.
Camera pulpara – spatiul din interiorul coroanei dentare, ocupat de vase de sange si nervi.
Canal radicular – spatiul din interiorul radacinii dentare ocupat de vase de sange si nervi.
Coroana dintelui – este partea dintelui din afara gingiei (partea vizibila a dintelui, radacina nefiind vizibila deoarece este plasata in interiorul osului maxilar sau a mandibulei).
Coroana protetica – piesa protetica ancorata pe un bont situat in continuarea radacinii dentare sau a unui implant, care reface forma si functia coroanei dentare.
Edentatia – reprezinta lipsa unor dinti, iar rezolvarea unei acesteia se realizeza fie prin implanturi dentare, fie prin lucrari protetice fixe (lipite de dintii vecini) sau mobilizabile (proteze care pot fi scoase din gura de catre pacient).
Implant dentar – cilindru/surub din titan, introdus si fixat de catre medic in os, cu scopul de a inlocui radacina unui dinte lipsa. Acesta va servi drept suport unei lucrari protetice care va reface partea coronara a dintelui.
Incizie – taietura realizata intr-un tesut cu bisturiul sau un alt instrument chirurgical.
Infectie – stare patologica cauzata de patrunderea si dezvoltarea in interiorul organismului a unui agent patogen.
Luxatie dentara – accident produs in timpul actelor stomatologice, care are ca rezultat dislocarea dintelui din alveola sa.
Malpraxis – tratament incorect, incompetent sau neglijent, aplicat de un medic practicant unui pacient, care are drept rezultat vatamarea pacientului.
Mandibula – maxilarul inferior – osul mobil, in forma de potcoava situat in etajul inferior al craniului.
Migrare dentara – modificarea pozitiei unui dinte prin deplasarea lui in diferite directii- transversal, vertical.
Nerv – structura filiforma alcatuita dintr-unul sau mai multe fascicule de tesut nervos care transmit impulsurile de la sistemul nervos central (creier, maduva spinarii) la diverse structuri ale corpului si de la aceste structuri la sistemul nervos central.
Obturatie de canal – tratament stomatologic menit sa repare si sa salveze de la extractie un dinte infectat sau care prezinta carii profunde, in cadrul caruia pulpa dintelui (compusa din vase de sange si nervi) este extrasa. Dupa extirparea pulpei, canalul radicular se prepara cu instrumente speciale, se iriga cu solutii antiseptice si se umple cu o pasta si cu gutaperca sau conuri de argint.
Odontectomie – indepartarea unui dinte prin excizia osului din jurul radacinii, inainte de extractia dentara.
Osteointegrare – procesul prin care unele materiale, cum ar fi titanul sau zirconiul, pot fi introduse intr-un os viu fara a produce reactia de respingere a acestora. Acest lucru creeaza o articulare foarte puternica intre cele doua structuri (os si metal).
Parodontopatii – afectiuni ale tesuturilor de sustinere ale dintilor
Parodontoza – este o boala care afecteaza dintii, gingia si osul inconjurator. Cauza acesteia este reprezentata de anumite bacterii care sunt localizate la limita dintre dinte si gingie. In mod normal, aceste bacterii nu creeaza nicio problema. In anumite conditii (igiena orala defectuoasa, fumat, diabet zaharat, stress accentuat, imunitate scazuta, predispozitie genetica etc.) rezistenta organismului este depasita, bacteriile inmultindu-se si incepand sa se infiltreze in jurul dintelui, intre gingie si radacina dentara. Aici provoca distrugerea osului care sustine dintii, astfel ca incet-incet acestia incep sa se miste.
Proteza dentara – piesa destinata inlocuirii si refacerii formei si functiei dintilor care lipsesc de pe arcada.
Pulpa dentara – reprezinta nervul dintelui impreuna cu vasele de sange si se gaseste in interiorul canalelor de pe radacinile dintelui si in interiorul coroanei dintelui. Pulpita este inflamatia nervului dintelui si, cel mai adesea aceasta conduce la extirparea nervului.
Puntea dentara – este o lucrare care se realizeza cu scopul de a rezolva lipsa unor dinti. Aceasta umple spatiul din care dintii lipsesc si se sprijina pe dintii vecini
Radacina dentara - este partea dintelui situata in interiorul osului.
Rezectie apicala – interventie chirurgicala de indepartare a varfului radacinii si de curatare a tesutului osos infectat situat in jurul acesteia.
Rizaliza – resorbtie fiziologica sau patologica a unei radacini dentare.
Sinus lift – este o procedura executata de medicul stomatolog pentru a mari cantitatea de os in zona molarilor arcadei superioare in vederea inserarii unuia sau mai multor implanturi dentare.
Sinus lift intern - in acest caz se realizeaza elevarea mucoasei sinusale in aceeasi sedinta cu inserarea implantului dentar. Aceasta interventie se face cand cantitatea de os alveolar este relativ suficienta si este necesara o aditie osoasa de doar 1-2 milimetri.
Sinus maxilar – cavitate pneumatica situata in interiorul corpului osului maxilar.
Smalt – strat bine mineralizat ce acopera intreaga coroana a dintelui.
Stomatita – inflamatie a mucoasei bucale.
Titan – este elementul chimic care are simbolul Ti si numarul atomic 22. Are o densitate mica si este un metal de tranzitie dur, lucios si rezistent la coroziune (inclusiv fata de apa de mare, apa regala si clor), avand o culoare argintie.
Zirconiu – este elementul chimic din grupa metalelor, care simbolul Zr si numarul atomic 40. Zirconiul este folosit mai nou in stomatologie ca cea mai fizionomica optiune pentru coroanele dentare.
